Profilaxie dentară

1. Detartraj cu ultrasunete

Depozitele de tartru favorizează apariția cariilor și provoacă inflamații sau iritații ale gingiei, producând gingivite și parodontite, care pot evolua până la pierderea dinților.

Îndepărtarea tartrului se face de către medicul stomatolog, fără să folosească substanțe chimice, prin detartraj cu ultrasunete. Detartrajul manual putea să deterioreze smalțul dinților, așa că a fost înlocuit de detartrajul cu ultrasunete, care nu afectează în niciun fel smalțul sau gingiile.

După detartraj, dinții au o sensibilitate crescută, pentru o scurtă perioadă de timp.

După ce sunt îndepărtate bucățile mai mari de tartru de pe suprafața dinților, este necesar un periaj profesional cu ajutorul unei perii rotative, care îndepărtează particulele mai mici de tartru rămase pe dinți. La final, se folosește o perie cu ajutorul căreia medicul oferă un lustru dinților, pentru a-și recăpăta culoarea și strălucirea naturală.

Un efect secundar benefic ar fi o ușoară albire a dinților, produsă în mod natural și determinată de îndepărtarea particulelor care colorau dinții.

Tartrul se formează pe dinți prin mineralizarea plăcii bacteriene. Placa bacteriană, cunoscută și sub numele de „film bacterian”, este o peliculă ce se formează pe suprafețele dinților în urma alimentației. Neîndepărtarea ei prin periaj duce la formarea proceselor carioase și la apariția tartrului. De aceea, igienizarea necorespunzătoare (periajul incorect) este cea mai des întâlnită cauză a apariției tartrului.

Tartrul apare atât la copii cât și la adulți și, de cele mai multe ori, se formează pe suprafețele mai greu de periat din partea din spate a gurii sau între dinți. De asemenea, tartrul poate apărea în cazul în care dinții sunt încălecați sau înghesuiți.

Pe lângă igienizarea necorespunzătoare, la formarea tartrului mai contribuie și factori precum: o cantitate redusă de salivă, conținutul de minerale din alimentele consumate, fumatul. Consumul unui volum mare de lichide ajută la producerea unei cantități mai mari de salivă, care contribuie la îndepărtarea în mod natural a particulelor alimentare care se depun temporar pe dinți. Curățarea spațiilor interdentare prin folosirea aței dentare poate, de asemenea, să ajute la îndepărtarea plăcii bacteriene.

Tipuri de tartru

Tartru supragingival – se formează la exteriorul dinților, are culoarea alb-gălbui, consistență redusă la început, dar poate ajunge de un maroniu-negru în cazul fumătorilor, de pildă.

Tartru subgingival – se formează sub gingie, din interiorul buzunarelor parodontale și are o culoare roșiatică, din cauza micilor hemoragii. Gingiile care prezintă depuneri de tartru sunt inflamate și sângerează des la periaj.

2. Periajul profesional

Periajul profesional are ca scop îndepărtarea plăcii bacteriene prin folosirea unei periuțe circulare și a unei paste de dinți abrazivă. Această manoperă vine în completarea igienei orale efectuate la tine acasă. Placa bacteriană care se adună în spații inaccesibile poate fi curățată cu instrumente speciale, în cabinetul medicului dentist.

Pasta cu care se realizează periajul profesional are un conținut bogat în fluor, fiind aplicată pe suprafața dinților cu ajutorul unor cupe din cauciuc atașate la micromotor.

Este bine să se apeleze la periajul profesional măcar de 2 ori pe an (de obicei în timpul controalelor periodice). Periajul profesional este foarte eficient în îndepărtarea plăcii, dar trebuie însoțit de o igienă orală corectă, efectuată în mod regulat.

3. Air-Flow

Air Flow-ul este o procedură stomatologică prin care dinții sunt curățați de orice pete / colorații și de urmele fine de tartru care nu au fost îndepărtate în urma detartrajului și periajului. După curățarea cu Air-Flow, apare un ușor efect de albire și strălucire a dinților. Procedura este efectuată cu ajutorul unui aparat care pulverizează cu mare viteză o substanță specială pe suprafața dinților. Substanța are un gust plăcut, de fructe, și conține cristale de bicarbonat de sodiu, care ajută la curățarea smalțului dinților de pete sau alte depuneri ce nu au putut fi îndepărtate prin detartraj și periaj profesional.

Air Flow-ul nu afectează smalțul dinților și nu creează abraziune sau sensibilitate dentară. Este recomandat pentru oricine dorește să beneficieze de o curățare profesională a dinților. Pentru pacienții care poartă aparat dentar, Air Flow-ul este uneori singura metodă de îndepărtare a plăcii bacteriene și a petelor.

Medicii recomandă curățarea cu Air-Flow a dinților la fiecare 6 luni, după efectuarea în prealabil a detartrajului și periajului profesional. Îndepărtarea completă a tartrului și a petelor de pe dinți garantează evitarea apariției cariilor și păstrarea sănătății dentare pe termen lung.

4. Fluorizarea

Fluorul este o substanță care oferă protecție dinților împotriva cariilor. Cel mai bine este ca tratamentul de fluorizare să fie realizat în cabinetul stomatologic, deoarece dacă este folosit acasă, în cantități prea mari, fluorul devine toxic pentru organism.

Fluorizarea topică (locală) se referă la o serie de metode și tehnici prin care smalțul dentar este îmbogățit cu fluor. Pe suprafața dinților se aplică diverse produse ce conțin fluor în concentrații mari. Spre deosebire de fluorizarea pe cale generală, în fluorizarea topică nu este nevoie ca fluorul să fie înghițit, ci doar aplicat local.

Cum ajută fluorul la prevenirea cariilor?

– se formează o fluorapatită la nivelul suprafeței externe a smalțului, ce duce la creșterea rezistenței dinților în fața atacurilor acide;
– sunt prevenite procesele de demineralizare acidă și se stimulează remineralizarea smalțului.

Cine poate beneficia de fluorizarea topică (locală)?

– pacienții care prezintă un risc ridicat de a dezvolta carii dentare;
– pacienții care poartă aparate ortodontice sau proteze parțiale;
– pacienții care au carii incipiente;
– dinții care demineralizări de tipul white spots;
– dinții sensibili;
– cariile dinților temporari;
– cariile radiculare;
– pacienții care au dizabilități;
– pacienții cu xerostemie (gură uscată);
– pacienții cu eroziune dentară.

Care sunt avantajele produselor folosite în fluorizarea topică (locală)?
✔ produsele sunt accesibile ca preț și disponibilitate;
✔ nu mai este necesară monitorizarea periodică a aportului de fluor provenit din alte surse, în scopul de a evita supradozarea (acest inconvenient este întâlnit la metodele de fluorizare pe cale generală);
✔ tehnicile de fluorizare sunt simple, nu necesită aparatură sau materiale speciale;
✔ tehnicile de fluorizare sunt eficiente, scad riscul leziunilor carioase sau încetinesc evoluția lor;
✔ nu necesită manevre traumatizante pentru copii;
✔ se poate alege o metodă de fluorizare personalizată pentru fiecare caz în parte, deoarece pe piață există o gamă largă de produse utile.

În ce situații nu este indicată fluorizarea topică (locală)?
– la copiii cu afecțiuni neurologice (paralizii cerebrale) – se folosesc doar metode de fluorizare ce nu implică un grad important de cooperare medic – pacient;
– la copiii cu puține carii și care au probleme cu rinichii, la care fluorizarea nu este justificată;
– la copiii din zone endemice de fluoroză; în regiuni cu ape hiperfluorurate;
– la pacienții aflați sub radioterapie sau chimioterapie, care dezvoltă frecvent ulcerații ce pot fi iritate prin aplicarea substanțelor pentru fluorizare cu care intră în contact;
– la pacienții cărora li se asigură necesarul de fluor pe cale generală.

Metode de fluorizare locală profesională
Acestea se folosesc doar la recomandarea medicului și sunt efectuate numai în cabinet, de către specialistul stomatolog. Manevrarea și dozarea acestor produse sunt supuse unor reguli stricte, în special datorită concentrațiilor mari de fluor pe care le conțin.

1. Lacurile cu fluor (varnish) sunt folosite destul de des în practică. Acestea se aplică pe suprafața dinților cu ajutorul unei pensule. Într-un an, pot fi necesare de la 2 până la 12 aplicații, în funcție de cât de intens este procesul carios.

2. Aplicațiile cu soluții sau geluri fluorurate în gutiere sunt recomandate pacienților cu un risc mai mare de a dezvolta carii. Unele dintre ele au dezavantajul de a colora dinții, fapt pentru care nu este recomandat să fie aplicate în zona frontală. Pentru copii, sunt mai dificil de acceptat din cauza concentrației crescute de fluor și a gustului neplăcut (acru sau metalic), în ciuda faptului că unele produse au fost îmbunătățite pentru a avea un gust mai plăcut.

3. Paste profilactice. Acestea sunt folosite în periajul profesional și sunt disponibile în tuburi de culori diferite, care indică tipurile de granulații diferite – de la foarte abrazive la extrem de fine.

4. Cimenturile – glasionomeri – sunt folosite pentru obturații și au proprietatea de a elibera ioni de fluor.

5. Sigilanții cu fluor sunt folosiți pentru a umple șanțurile și fosetele de pe suprafața dinților, acestea fiind regiuni în care debutează frecvent procesul carios. Prin adaosul de fluor, protecția nu devine doar mecanică, ci și chimică.

Metode de fluorizare personală
Acestea sunt metodele pe care le poți folosi la tine acasă, fără să fie nevoie de asistarea medicului stomatolog specialist. Concentrațiile de fluor din soluțiile folosite acasă sunt mult mai mici decât în cazul celor enumerate mai sus. Eficiența lor este mult mai mare dacă se combină cu metodele de fluorizare locală profesională.

1. Apa de gură/ Soluții pentru clătire orală ce conțin fluoruri. Îți poți clăti gura cu 10 ml de soluție, timp de 1 minut. Aceste soluții au o acțiune mai slabă decât substanțele folosite în fluorizarea profesională. Sunt mai indicate persoanelor care au un risc mai scăzut de a dezvolta carii. Cu toate acestea, nu sunt indicate copiilor sub 6 ani, din cauza riscului de înghițire și a intoxicației cu fluor.

2. Pasta de dinți cu fluor. Sunt cele mai accesibile produse pentru fluorizarea locală. De asemenea, sunt și cele mai frecvent utilizate. Concentrația maximă de fluor din acest tip de pastă de dinți este de maximum 0,1%. Acțiunea este mai slabă comparativ cu metodele de fluorizare profesională, însă dacă această pastă de dinți este folosită în mod regulat, timp de ani de zile, poate contribui la reducerea numărului de carii. Folosirea pastelor de dinți cu fluor nu este indicată în zonele cu fluoroză endemică, dar este recomandată acolo unde cantitățile de fluor din apa potabilă sunt mai scăzute sau insuficiente. Pentru copii, cantitatea de pastă de dinți cu fluor trebuie să aibă dimensiunea unui bob de mazăre, iar părinții trebuie să o dozeze corespunzător, pentru a se evita intoxicația.

3. Guma de mestecat. Fluorul din acest produs trece în salivă, apoi pătrunde în smalțul dinților.

4. Ața dentară și scobitorile cu fluor permit curățarea zonelor interdentare și transferă fluorul în spațiile mai greu accesibile.

5. Depistarea cariilor și evaluarea obturațiilor
Vizitele periodice la medicul stomatolog îi oferă acestuia ocazia să depisteze la timp apariția unor carii noi. Astfel, le poate trata mai ușor, iar dinții vor fi mai puțin afectați. Tot la controlul periodic medicul stomatolog poate evalua dacă obturațiile au suferit fracturi sau modificări, ori dacă au apărut carii în jurul acestora.

6. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
Această metodă împiedică acumularea de microbi și placă bacteriană dentară în șanțurile și fosetele molarilor și premolarilor, prevenind astfel apariția cariilor la acest nivel. Șanțurile și fosetele sunt mai predispuse la formarea și acumularea plăcii bacteriene, deoarece sunt mai greu de curățat.

Sigilarea presupune umplerea șanțurilor și fosetelor cu niște materiale compozite fluide care, după ce se vor întări, vor ajuta la „închiderea” acestor spații. Este o procedură recomandată în special în cazul copiilor, care se realizează pe molarii și premolarii definitivi, în urma erupției lor.

Sigilarea se efectuează pe molarii și premolarii definitivi ai copiilor, imediat după ce aceștia au erupt, conform următoarelor perioade:
– molarii de lapte (cât mai aproape de momentul erupției);
– molarii definitivi erup la 6 ani;
– molarii 2 definitivi erup la 12 ani;
– molarii 3 definitivi (sau molarii de minte) erup după 18 ani;
– premolarii definitivi erup între 10 și 12 ani.

Adulții pot beneficia și ei de sigilare, dacă procedura nu a fost realizată mai înainte. Dat fiind faptul că materialele de sigilare se uzează în câțiva ani, este necesară o monitorizare constantă a lor, pentru a putea fi înlocuite, dacă va fi cazul.

7. Instructajul personalizat în igiena orală
Fiecare pacient primește de la medicul stomatolog indicațiile corecte pentru îngrijirea danturii, în funcție de problemele pe care le are: dacă au implant dentar, dacă au tratamente cu lucrări protetice sau dacă sunt pacienți la ortodonție.

În general, se recomandă periajul dinților de 2 ori pe zi, împreună cu periajul obrajilor și a limbii, pentru a elimina cât mai multe bacterii din cavitatea bucală.

8. Tratamentul de remineralizare a smalțului
Acesta se efectuează în mai multe ședințe, prin aplicarea unor substanțe speciale pe bază de calciu pe suprafața smalțului, pentru a întări rezistența acestuia.

9. Dezinfecția cu laserul
Prin această procedură, sunt îndepărtate bacteriile patogene din zona supra și subgingivală cu ajutorul laserului stomatologic. Prin biostimularea laser, sunt accentuate procesele fiziologice de vindecare (regenerare) osoasă și gingivală.

De ce să alegi Total Dent din Sibiu pentru procedurile de profilaxie dentară?

Acordăm o deosebită atenție profilaxiei acordate pacienților noștri, iar în cadrul ședințelor, avem grijă să le explicăm fiecare procedură în parte și să le oferim răspunsuri clare la toate întrebările. Efectuăm tratamente de profilaxie la cel mai înalt nivel de calitate, ne ajutăm de tehnologii de ultimă generație și ne place să prevenim, pe cât este posibil, afecțiunile dentare mai grave în rândul pacienților noștri.